Raspunderea penala a minorilor

Cadru legal si raspunderea penala a minorilor

In Art.113, din Codul penal se stabilesc limitele raspunderii penale a minorilor.

In alin. 1 se precizeaza: „Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal”.

In alin. 2 se stabileste: „Minorul care are varsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant”.

Alin. 3 men?ioneaza: „Minorul care a implinit varsta de 16 ani r?spunde penal potrivit legii”.

Astfel este stabilit cadrul raspunderii penale a persoanelor cu varsta sub 18 ani, existand o prezumtie absoluta de lipsa de discernamant pentru minorii cu vârsta sub 14 ani, o prezum?ie relativa a lipsei de discernamant in ce priveste minorii cu varste intre 14 si 16 ani, ce poate fi rasturnata prin probe.

Una din conditiile tragerii la raspundere penala a minorilor ce au savarsit fapte prevazute de legea penala este intocmirea unui referat de evaluare a minorului de catre serviciul de probatiune. Acest referat are rolul de a ajuta instanta in alegerea masurilor educative in situatia in care va considera c? minorul raspunde penal. Potrivit art.116, alin. 1 din Codul penal, „referatul cuprinde si propuneri motivate referitoare la natura ?i durata programelor de reintegrare social? pe care minorul ar trebui s? le urmeze, precum ?i la alte obligatii ce pot fi impuse acestuia de catre instanta”.

Noul Cod penal reglementeaza sistemul de sanctionare a minorilor fiind alcatuit din masuri educative care pot sa fie privative sau neprivative de libertate. Acestea raman la aprecierea instantei in situatia indeplinirii anumitor conditi prevazute de art. 114, in ceea ce priveste minorul care are varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani se ia o masura educativa neprivata de libertate.

Cand se poate lua o masura privata de libertate asupra minorului?

Ø Atunci cand a mai savarsit o infractiune, pentru care i s-a aplicat o masura educativ? ce a fost executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea infractiunii pentru care este judecat; 

Ø  Atunci cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

 In Codul penal se poate identifica o singura situatie in care instanta este obligata sa aplice o masur? educativa privativa de libertate, mai exact atunci cand minorul nu respecta conditiile de executare ale unei masuri educative neprivative de libertate si nici conditiile de executare ale unei masuri educative neprivative de libertate mai severe stabilite pentru nerespectarea primei m?suri.

-M?surile educative-

Masurile educative neprivative de libertate - art.115 alin. 2 sunt: stagiul de formare civica, supravegherea, consemnarea la sfarsit de s?pt?mân?, asistarea zilnica.

Potrivit art. 117, alin. 1, Cod penal ,,Masura educativa a stagiului de formare civica consta in obligatia minorului de a participa la un program cu o durata de cel mult 4 luni, pentru a-i ajuta sa inteleaga consecintele legale si sociale la care se expune in cazul savarsirii de infractiuni si pentru a-l responsabiliza cu privire la comportamentul sau viitor”.

Potrivit alin. 2 al aceluiasi articol ,,Organizarea, asigurarea participarii si supravegherea minorului, pe durata cursului de formare civica, se fac sub coordonarea serviciului de probatiune, fara a afecta programul scolar sau profesional al minorului”.

Masurile educative privative de libertate - art.115 alin. 2 pot fi de doua tipuri, in functie de gradul de severitate al condi?iilor de executare : internarea intr-un centru educativ si internarea intr-un centru de detentie.

Internare intr-un centru educativ poate fi dispusa pe o perioada cuprinsa intre un an si trei ani - alin. 2 al art. 124, Cod penal.

În func?ie de comportamentul ulterior al minorului, aceasta masura poate fi înlocuita cu masura neprivativa de libertate a asist?rii zilnice ori liberarea din centrul educativ, dac? a împlinit 18 ani, sau, in situa?ia unei evolu?ii negative a comportamentului acestuia, cu m?sura privativ? de libertate mai severa, internarea într-un centru de detentie – art. 124, alin. 4, Cod penal.

Internarea intr-un centru de detentie, se poate executa: intre 2 si 5 ani (regula) si intre 5 ?i 15 ani (exceptie) cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este de 20 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

In ce priveste ambele masuri educative restrictive de libertate, in cazul in care pe durata internarii minorul a dovedit interes scolar si profesional si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel putin jumatate din durata intern?rii, instan?a poate dispune inlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioad? egala cu durata internarii neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, dac? persoana internat? nu a implinit varsta de 18 ani, sau liberarea din centrul educativ, daca persoana internata a implinit varsta de 18 ani – art. 124, alin. 4, art. 125, alin. 4, Cod penal.

 Cu toate acestea, in situatia savarsirii unei noi infractiuni dupa acest moment, instanta revine asupra inlocuirii iar minorul isi va continua executarea masurii educative intr-un regim privativ de libertate – art. 124, alin. 7, art. 125, alin. 7, Cod penal.

In concluzie, regimul juridic penal al minorilor care comit fapte penale este justificat de relativa lipsa de discernamant a acestora, amplificat de un mediu social cu influente negative ce se manifesta asupra psihicului si dezvolt?rii lor.

Fiind inc? intr-un proces de formare psihica, comportamentul deviant al minorilor poate fi indreptat prin aplicarea unor masuri specifice. Aplicarea unor pedepse precum persoanelor majore ar putea avea consecin?e negative asupra personalitatii minorilor ce le-ar agrava comportamentul .